Concentrat

Cartea o poti cumpara de aici.

“…

‘Oamenii care resimt un reziduu de atentie dupa ce trec de la o sarcina la alta vor da probabil dovada de o performanta slaba la urmatoarea sarcina’ si cu cat reziduul este mai intens, cu atat mai slaba va fi performanta.

Conceptul de reziduu de atentie ajuta la explicarea motivului pentru care formula intensitatii este valida si, prin urmare, contribuie la lamurirea productivitatii lui Grant. Ocupandu-se de o singura sarcina dificila, vreme indelungata, fara a trece la altceva, Grant minimizeaza impactul negativ al reziduului de atentie provenit din celelalte indatoriri, permitandu-i sa maximizeze performanta sarcinii respective. Cu alte cuvinte, cand munceste la o lucrare, zile in sir, in solitudine, nivelul de eficienta al lui Grant este mai ridicat decat cel al profesorului obisnuit, care urmeaza o strategie supusa perturbarilor, in care munca este intrerupta in mod repetat de o multime de elemente reziduale.

Chiar daca nu sunteti capabili sa reproduceti pe deplin izolarea extrema a lui Grant (vom aborda diverse strategii de programare a profunzimii in Partea a doua), conceptul de atentie reziduala ramane relevant deoarece sugereaza ca obiceiul comun de a lucra intr-o stare de semidistragere este potential devastator pentru performanta voastra. Poate parea inofensiv sa aruncati o privire in Inbox din zece in zece minute. Intr-adevar, multi justifica acest comportament sustinand ca este mai bun decat veche practica de a lasa mereu Inboxul deschis pe monitor (un obicei inselator, pe care nu il mai urmeaza prea multa lume). Dar Leroy ne arata ca nu facem cine stie ce progres. Verificarea aceea rapida introduce o noua tinta pentru atentia noastra. Ba, chiar mai rau, vazand mesaje de care nu va puteti ocupa in momentul acela (ceea ce se intampla de cele mai multe ori), veti fi fortati sa reveniti la sarcina principala, lasand sarcina secundara neterminata. Reziduul de atentie ramas in urma unor astfel de treceri nesolutionate va reduc performanta.”

Up06012018

“Dupa cum relateaza Gallagher in cartea sa din 2009, ‘Rapt’, dupa ce a parasit spitalul in urma diagnosticarii, a avut o intuitie brusca si puternica: ‘Boala aceasta doreste sa-mi monopolizeze atentia, dar, pe cat posibil, ma voi concentra, in schimb, asupra vietii mele.’ Tratarea cancerului a fost epuizanta si ingrozitoare, dar Gallagher nu a putut sa nu observe, in coltul acela din mintea ei rafinat de cariera de scriitoare de nonfictiune, ca hotararea de a se concentra asupra a ceea ce era bun in viata ei – filme, plimbari si un martini la 6:30 – functiona surprinzator de bine. Viata ei din perioada aceea ar fi trebuit sa fie coplesita de teama si de autocompatimire, dar, in schimb, era, remarca sa, deseori destul de placuta. Curioasa, Gallagher si-a propus sa inteleaga mai bine rolul pe care il joaca atentia – adica lucrurile asupra carora alegem sa ne concentram si cele pe care alegem sa le ignoram – in definirea calitatii vietii noastre. Dupa cinci ani de observatii stiintifice, a ajuns sa fie convinsa ca asista la o ‘mare teorie unificata’ a mintii:

‘Precum degetele care arata spre luna, alte discipline diverse, de la antropologie pana la educatie, economie comportamentala si consiliere familiala, sugereaza si ele ca gestionarea abila a atentiei este conditia sine-qua-non a unei vieti bune si cheia imbunatatirii a practic tuturor aspectelor existentei.’

Acest concept submineaza felul in care isi gandesc cei mai multi oameni experienta subiectiva de viata. Tindem sa punem un mare accent pe circumstante, presupunand ca ceea ce ni se intampla (sau nu ni se intampla) determina ceea ce simtim. Din aceasta perspectiva, detaliile marunte ale felului in care va petreceti ziua nu sunt atat de importante, caci ceea ce conteaza sunt rezultatele de anvergura, cum ar fi daca obtineti sau nu o promotie sau daca va mutati intr-un apartament mai frumos. In opinia lui Gallagher, decenii de cercetari contrazic aceasta acceptiune. In schimb, mintea noastra ne construieste viziunea asupra lumii pe baza lucrurilor carora le acordam atentie. Daca va concentrati asupra unei diagnosticari cu cancer, veti deveni nefericiti si veti duce o viata mohorata, dar, daca va concentrati in schimb, asupra martiniului pe care il veti bea seara, veti deveni mai placuti, atat voi, cat si viata – chiar daca circumstantele in ambele scenarii sunt la fel. Dupa cum rezuma Gallagher: ‘Cine esti, ce gandesti, simti si faci, ce iubesti – constituie suma lucrurilor asupra carora te concentrezi’.”

Up29012018

“Tehnica de memorare a cartilor pe care va voi arata-o ii apartine cuiva care stie destul de multe despre aceasta dificultate: Ron White, fost campion in memorare al SUA si detinatorul recordului mondial in memorarea cartilor. Primul lucru pe care il subliniaza White este ca atletii din domeniul memorarii nu incearca niciodata sa memoreze pe de rost, adica sa parcurga informatiile iar si iar, repetandu-le in minte. Aceasta abordare a retentiei, desi e populara printre studentii epuizati, intelege gresit felul in care functioneaza creierul.

Nu suntem facuti sa internalizam rapid informatiile abstracte. Insa ne pricepem foarte bine sa ne amintim scene. Ganditi-va la un eveniment memorabil recent din viata voastra: poate participarea la sesiunea de deschidere a unei conferinte sau intalnirea cu un prieten pe care nu l-ati mai vazut de ceva vreme, cu care va vedeti la un pahar. Incercati sa va imaginati scena cat mai clar posibil. In acest scenariu, majoritatea oamenilor pot evoca evenimentul in imagini surprinzator de vii – chiar daca nu au facut nici un efort special pentru a si-l reaminti in momentul acela. Daca ati numara sistematic detaliile unice din aceasta amintire, numarul total ar fi probabil surprinzator de mare. Cu alte cuvinte, mintea voastra poate retine o multime de informatii detaliate – daca sunt stocate cum trebuie. Tehnica de memorare a cartilor de joc, folosita de Ron White, se bazeaza pe aceasta obsservatie.

Pentru a va pregati pentru aceasta sarcina de memorare a unui volum mare de informatii, White recomanda sa incepeti prin a va intipari in minte imaginea mintala in care mergeti prin cele cinci camere ale casei voastre. Poate ca ajungeti la usa, intrati in holul din fata, apoi o luati spre baia de jos, iesiti pe usa si intrati in dormitorul pentru oaspeti, de aici in bucatarie, iar apoi o apucati in jos pe scari, spre subsol. In fiecare incapere, invocati imaginea clara a ceea ce vedeti.

Dupa ce va puteti aminti cu usurinta acest parcurs mintal printr-un loc bine cunoscut, fixati-va in minte un numar de zece obiecte in fiecare din aceste camere. White recomanda ca aceste obiecte sa fie mari (si, prin urmare, mai usor de memorat), cum ar fi un birou, nu un creion. Apoi stabiliti ordinea in care va uitati la fiecare dintre aceste obiecte in fiecare camera. De exemplu, in hol, ati putea sa va uitati la covorasul de la intrare, apoi la pantofii de pe dusumea, asezati langa covoras, apoi la bancheta de deasupra pantofilor si asa mai departe. Puse laolalta, rezulta doar cincizeci de obiecte, asa ca mai adaugati doua, care ar putea fi in curtea din spate a casei, pentru a obtine cele 52 de obiecte de care veti avea nevoie mai tarziu cand veti lega aceste imagini cu toate cartile dintr-un pachet obisnuit de carti.

Exersati acest exercitiu mintal care consta in traversarea camerelor, privind obiectele din fiecare incapere, intr-o ordine prestabilita. Ar trebui sa descoperiti ca acest tip de memorare, dat fiind ca se bazeaza pe imagini vizuale si locuri familiare, va fi mult mai usoara decat memorarea mecanica, de care s-ar putea sa va amintiti de la scoala.

Al doilea pas in pregatirea memorarii unui pachet de carti este sa asociati o persoana sau un lucru memorabilĀ  cu fiecare dintre cele 52 de carti posibile. Pentru a facilita acest proces, incercati sa pastrati o asociere logica intre cartea de joc si imaginea care ii corespunde. White ofera exemplul asocierii lui Donald Trump cu popa de caro, caci acesta sugereaza ideea de bogatie. (in engleza popa de caro este king of diamonds – regele diamantelor). Exersati aceste asocieri pana cand puteti trage o carte la intamplare din teanc, amintindu-va imediat imaginea asociata.”

Up01022018

“Cand Ryan Nicodemus a decis sa-si simplifice viata, prima tinta au constituit-o posesiunile sale. In momentul acela, Ryan locuia singur, intr-un apartament spatios, cu trei dormitoare. Ani in sir, manat de impulsul consumerist, se straduise sa umple acest spatiu mare. Acum venise momentul sa repuna stapanire pe viata sa, confiscata de obiecte. Strategia la care a recurs e simplu de descris, dar radicala ca idee. A petrecut o dupa-amiaza impachetand tot ceea ce detinea in cutii de carton, ca si cand s-ar fi pregatit sa se mute. Pentru a transforma ceea ce el a descris drept ‘un demers dificil’ in ceva mai putin impovarator, a numit operatiunea ‘petrecere de ambalare’, explicand: ‘Totul esta mai incitant cand este o petrecere, nu-i asa?’

Dupa ce a terminat de impachetat, Nicodemus si-a petrecut urmatoarea saptamana facand ceea ce facea de obicei. Daca avea nevoie de ceva impachetat, il despacheta si il punea la loc unde ii fusese locul. La sfarsitul saptamanii, a observat ca majoritatea lucrurilor sale ramasesera neatinse in cutii.

Asa ca s-a descotorosit de ele.

Lucrurile se acumuleaza in vietile oamenilor partial, pentru ca, atunci cand ne confruntam cu eliminarea unui obiect, e usor sa ne facem griji: ‘Daca imi trebuie intr-o zi?’, folosindu-ne apoi de aceasta grija ca scuza pentru a pastra obiectul respectiv, chiar daca sta degeaba. Petrecerea de impachetare a lui Nicodemus i-a furnizat dovezile definitive ca cele mai multe lucruri pe care le detinea nu erau obiecte de care avea nevoie si, prin urmare, i-a fost de folos in demersul de simplificare.”

Disponibila pentru imprumut

Daca vrei cartea ta, o poti cumpara de aici.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s