In cautarea fericirii

Cartea o poti cumpara de aici.

“Evenimentele care ne pun optimismul la incercare pot uneori sa-l accentueze mai degraba decat sa-l diminueze. Exista un studiu prin care s-a demonstrat ca suferinzii de cancer sunt de fapt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul decat cei sanatosi.

Sigur ca perspectivele pe care creierul nostru se incapataneaza sa ni le infatiseze nu sunt doar sampanie, saruturi si stridii savuroase. Sunt deseori banale, suparatoare, prostesti, neplacute sau de-a dreptul inspaimantatoare, iar cei care cauta remedii pentru incapacitatea lor de a nu se mai gandi la viitor de obicei se ingrijoreaza, nu se bucura de el. Tot asa cum dintele care se clatina parca ne impinge cu tot dinadinsul sa-l atingem, tot asa parem si noi sa simtim din cand in cand  impulsul pervers de a ne imagina dezastre si tragedii. In cursa spre aeroport, tesem un scenariu in care avionul decoleaza fara noi, iar din cauza asta ratam intalnirea cu un client important. Porniti spre o petrecere, ne vedem salutand-o pe gazda, jenati, cu mana goala, pe cand ceilalti ii ofera cate o sticla cu vin. In drum spre medic, urzim un scenariu de viitor in care doctorul ne examineaza radiografiile, se incrunta si mormaie ceva de rau augur care suna cam ca ‘Hai sa vedem ce alternative ai’. Toate aceste imagini infricosatoare care ne fac sa ne simtim literalmente ingroziti – prin urmare de ce oare ne straduim atata sa le cream?

Din doua motive. Mai intai, pentru ca, anticipandu-le, evenimentele neplacute isi pierd din impact. Voluntarilor dintr-un studiu, de exemplu, li s-a administrat o serie de 20 de socuri electrice, acestia fiind avertizati cu trei secunde inainte de fiecare. Unora (grupul cu socuri severe) li s-au aplicat 20 de socuri de inalta intensitate la glezna dreapta. Altora (grupul cu soc redus) li s-a administrat trei socuri de inalta intensitate si 17 de joasa intensitate. Desi grupului din urma i s-a aplicat un curent de intensitate mai redusa decat celuilalt, membrii sai prezentau batai mai rapide ale inimii, transpiratii mai abundente si se considerau mai speriati. De ce? Pentru ca lor li se aplicau socuri de intensitati diferite, la momente diferite, ceea ce-i facea incapabili sa-si anticipeze viitorul. Se pare ca trei zguduituri pe care nu le poti prevedea sunt mai dureroase decat douazeci pe care le poti anticipa.”

Up09112018

“Fericirea emotionala este o sintagma care denota un sentiment, o traire, o stare subiectiva, lipsita deci de o referinta obiectiva in universul fizic. Daca am lua-o spre carciuma din colt si am da nas in nas cu un extraterestru care ne-ar cere sa definim acest sentiment, fie i-am vorbi despre lucrurile din realitate care tind sa-l produca, fie i-am vorbi despre alte sentimente cu care seamana. Acesta este de fapt si singurul lucru pe care il putem face cand suntem obligati sa definim o experienta subiectiva.

Sa ne gandim, de exemplu, cum am putea defini o experienta subiectiva foarte simpla, precum galben. Poate credeti ca galben e o culoare, dar nu-i asa. E o stare psihologica. Este ceea ce traiesc fiintele umane cu aparat vizual functional cand ochii le sunt atinsi de un fascicul de lumina cu o lungime de unda de 580 de nanometri. Daca amicul nostru extraterestru de la carciuma ne-ar cere sa definim ce anume simtim cand afirmam ca vedem galben, am incepe probabil prin a-i arata o lamaie, o ratusca de cauciuc si a-i spune ‘Vezi toate astea? Cand te uiti la fiecare din ele, experientele tale vizuale au un aspect comun – ei bine, acesta se numeste galben’. Sau am putea sa incercam sa-i definim trairea numita galben prin referire la alte trairi. ‘Galben? Pai seamana cu portocaliu, cu un pic mai putin de rosu.’ Daca extraterestrul marturiseste ca nu-ntelege ce au in comun lamaia si ratusca de cauciuc si ca n-a incercat niciodata senzatia de portocaliu sau rosu, atunci ar fi cazul sa mai ceri un rand si sa schimbi subiectul de discutie, orientandu-te spre hocheiul pe gheata ca sport universal, pentru ca nu mai exista nicio alta modalitatea de a explica galbenul. Filozofilor le place sa numeasca astfel de stari ‘ireductibile’, ceea ce inseamna ca nimic din ceea ce-am putea arata, din ce-am putea folosi drept comparatie si din ce-am putea spune despre bazele sale neurologice nu poate inlocui complet trairile in sine.”

Up21112018

“La sfarsitul anilor ’60, un profesor de psihologie de la Harvard a luat LSD, a renuntat la slujba (incurajat oarecum si de administratie), a plecat in India pentru o intalnire cu un guru si s-a intors ca sa scrie o carte renumita intitulata ‘Fiti prezenti aici si acum’, al carei mesaj central era concis surprins in titlu. Fostul profesor sustinea ca, daca vreti sa gasiti calea spre fericire, implinire si iluminare atunci trebuie sa incetati a va mai gandi atata la viitor.

Acum sa ne oprim si sa reflectam un pic – de ce oare sa-si dea cineva osteneala sa mearga tocmai pana in India si sa cheltuiasca timp, bani si celule nervoase doar ca sa afle cum sa nu se mai gandeasca la viitor? Pentru ca, asa cum stie oricine care a incercat vreodata sa deprinda meditatia, a-ti goli mintea de gandul al viitor e un lucru mult mai dificil decat a fi profesor de psihologie. Ca sa nu ne mai gandim la viitor trebuie sa ne convingem lobul frontal sa nu faca exact lucrul pentru care a fost proiectat si, ca si o inima careia i se porunceste sa nu mai bata, acesta opune in mod firesc rezistenta. Spre deosebire de N.N., cei mai multi dintre noi nu facem eforturi sa ne gandim la viitor, pentru ca simularile mentale ale viitorului patrund regulat in constient si fara invitatie, ocupand fiecare coltisor al vietii noastre mentale. Intrebati fiind cat timp se gandesc la trecut, prezent si viitor, oamenii pretind ca viitorul este cel caruia ii consacra cel mai mult timp. Iar cand trec la numaratoarea de fapt a elementelor care plutesc in fluxul constiintei unei persoane medii, cercetatorii descopera ca aproximativ 12% dintre gandurile noastre cotidiene se refera la viitor. Cu alte cuvinte, la fiecare opt ore de activitate cerebrala, una e dedicata gandurilor la ceea ce urmeaza sa se intample. Daca ati petrece o ora din opt in acelasi stat cu mine, vi s-ar cere sa platiti impozit, ceea ce inseamna ca, intr-un sens foarte concret al cuvantului, fiecare dintre noi este un locuitor temporar al zilei de maine.”

Up22112018

“Era odata ca niciodata un Dumnezeu cu barba, care a facut un pamant mititel, plat, pe care l-a plasat in mijlocul cerului in asa fel incat omul sa fie in centrul tuturor lucrurilor. Dupa aceea, a venit fizica si a complicat lucrurile cu big-banguri, quarci sau superstringuri, iar rezultatul tuturor acestor analize critice este ca, cateva sute de ani dupa, majoritatea oamenilor habar n-au unde sunt. Psihologia a creat si ea niste probleme acolo unde altadata nu erau, scotand la lumina defectele intelegerii intuitive a propriului sine. Este posibil ca universul sa aiba mai multe dimensiuni introduse una intr-alta, se poate ca si timpul  sa se opreasca odata si odata sau s-o ia inapoi, si poate ca oamenii ca noi nici n-au fost destinati vreodata sa-i sondeze vreo bucatica. Exista insa un lucru pe care putem conta intotdeauna si acesta este propria noastra experienta.”

Up07122018

“Ce-i adevarat despre stomacurile satule este valabil si pentru mintile satule. Intr-un studiu, cercetatorii au provocat niste voluntari sa raspunda la cinci intrebari din geografie si, le-au spus ca, dupa ce vor face tot posibilul sa raspunda corect, vor primi o recompensa, la alegere: fie vor afla raspunsul corect la intrebarile puse, afland astfel daca raspunsesera bine sau nu, fie vor primi un baton de ciocolata, fara a mai afla insa raspunsurile corecte. Unii au ales recompensa inaintea testului de geografie, iar altii dupa finalizarea acestuia. Dupa cum va asteptati probabil, inainte de test, participantii au preferat batonul de ciocolata si, dupa ce l-au dat, au optat pentru raspunsuri. Cu alte cuvinte raspunsurile corecte le starneau intr-atat curiozitatea, incat pentru ei erau mai valoroase decat un baton amarat de ciocolata. Stiu insa oamenii ca se va intampla asa ceva? Cand li s-a cerut sa prevada ce recompensa ar alege inainte si dupa efectuarea testului, membrii unui alt grup de voluntari au prevazut ca ar alege batonul de ciocolata in ambele cazuri. Voluntarii respectivi – care de fapt nu traisera pe pielea lor curiozitatea arzatoare pe care o producea participarea la test – pur si simplu nu-si puteau imagina ca ar putea renunta la un Snickers in favoarea unor informatii plictisitoare despre orase si rauri.”

Up13122018

“Cercetarea pe care v-am prezentat-o pare sa sugereze ca oamenii au o viziune iremediabil panglossiana: numarul punctelor de vedere asupra unei experiente il intrece pe cel al experientelor in sine, iar fiinta umana este neobisnuit de inventiva cand vine vorba sa descopere cea mai buna cale posibila. Si totusi, daca e adevarat, atunci de ce nu dai peste tot de ochi largiti si guri intinse pana la urechi, multumindu-i lui Dumnezeu pentru binecuvantarea de a avea hemoroizi si miracolul neamurilor prin alianta? Pentru ca o fi ea mintea usor de inselat, dar nu-i fraiera. Lumea e asa cum e, ne-am dori-o uite asa, iar experienta noastra – felul in care vedem, ne amintim si ne inchipuim lumea e un amestec de realitate frusta si iluzii alinatoare. Nu ne putem lipsi nici de una, nici de cealalta. Dac-ar fi sa traim lumea exact asa cum este, am fi prea deprimati ca sa ne mai dam jos din pat, i-ar dac-am trai-o asa cum am vrea noi sa fie, nu ne-am gasi nici papucii de visatori ce-am fi. Poate fi ea lumea vazuta prin ochelari cu lentile roz, dar lentilele roz nu-s nici opace, nici prea clare. N-au cum fi opace pentru ca lumea trebuie vazuta suficient de clar ca sa putem participa la ea – sa pilotam elicoptere, sa strangem porumbul, sa schimbam scutece si toate celelalte activitati pe care mamiferele destepte trebuie sa le faca pentru a supravietui si prospera. Nu pot fi insa nici clare, pentru ca avem nevoie de nuanta lor roz ca motivatie ca sa proiectam elicoptere (‘Sunt sigur ca dracia asta o sa zboare’), sa plantam porumb (‘Sa vezi ce recolta o sa fie anul asta!’) si sa suportam sugarii (‘Ghemotoc scump!’). Nu putem trai fara realitate si nu ne descurcam fara iluzie. Fiecare serveste unui anume scop, fiecare nu permite influenta celeilalte decat intre anumite limite, iar felul in care traim lumea reprezinta compromisul maiestrit negociat intre acesti acerbi rivali.”

Up21122018

“Locuitorii tarilor sarace sunt mult mai putin fericiti decat cei care traiesc in tarile cu avutie moderata, dar fericirea celor din tarile relativ bogate, nu e mult mai mica decat cea a locuitorilor din tarile extrem de bogate. Economistii ofera ca explicatie faptul ca averea are o ‘utilitate marginala in declin’, ceea ce e un mod pretentios de a spune ca foamea, frigul, boala, oboseala si spaima sunt dureroase dar, in momentul in care ai gasit solutia sa scapi de povara lor, restul banilor nu mai este decat o gramada din ce in ce mai inutila de hartii.

Asa ca, odata ce-am castigat suficient de multi bani ca sa ne bucuram cu adevarat de ei, ne lasam de munca si ne asezam sa ne tihneasca, nu? Gresit. De obicei, oamenii din tarile bogate muncesc din greu si mult ca sa castige mai multi bani decat cei de care ar putea sa se bucure. Acest fapt ne uimeste mai putin decat ar trebui. La urma urmei, poti motiva un sobolan sa alerge printr-un labirint daca la capat il asteapta o bucatica de branza, dar, odata satul, nici Stiltonul de cea mai buna calitate nu-l mai poate misca din loc. Odata ce ne-am ghiftuit cu clatite, mai multe clatite nu ne fac mai fericiti si deci nu mai incercam sa mai facem rost de altele ca sa le consumam. Cu banii se pare ca lucrurile nu merg asa.”

Disponibila pentru imprumut

Daca vrei cartea ta, o poti cumpara de aici.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s